In Israel vor avea loc alegeri anticipate

Presedintele israelian Moshe Katzav a dat curs cererii premierului Ariel Sharon de dizolvare a Knessetului (parlamentul) si de a convoca alegeri anticipate la 4 februarie, cu noua luni inaintea scadentei prevazute - octombrie 2003. Argumentandu-si demersul, Sharon a spus ca nu are o marja de manevra suficienta pentru a forma un nou guvern. Deciziile respective vor avea un impact deosebit asupra vietii politice din tara, unde, oricum, opinia publica nu conteneste sa-si exprime optiunile si sa dezbata cu patima evenimentele. In plus, este limpede ca Sharon, care, initial, s-a opus scrutinului anticipat, a trebuit sa cedeze atat presiunii partidelor de extrema dreapta, cu care a initiat negocieri pentru formarea unui nou cabinet, cat si exigentelor unor colegi din blocul Likud, precum Benjamin Netanyahu, care, solicitati sa intre in cabinet, au conditionat acceptul de tinerea alegerilor inainte de termen. De altfel, cazul lui Netanyahu este cel mai reprezentativ, fostul premier a precizat ieri, imediat dupa anuntarea alegerilor anticipate, ca preia portofoliul Externelor, ramas vacant dupa demisia lui Shimon Peres, urmata de a celorlalti patru ministri laburisti. Gestul respectiv a si determinat criza actuala, el fiind analizat in toate felurile de comentatori, care voiau sa stie ce a stat in spatele lui. S-a vorbit ca dezacordul dintre laburisti si Sharon in ce priveste sumele mari alocate coloniilor de acesta din urma in bugetul pe 2003, in timp ce alocatiile sociale au scazut considerabil, ar fi motivul demisiei amintite. Pe urma, gestul lui Benjamin Ben Eliezer, fost ministru laburist al Apararii, care e lider al Partidului Laburist, e analizat si din perspectiva faptului ca sondajele de opinie sustin ca, la noile alegeri, formatiunea lui politica ar pierde mai multe mandate, in vreme ce dreapta ar castiga spectaculos. In fine, demisia lui Eliezer s-a produs si pentru ca, in curand, vor avea loc alegeri pentru conducerea partidului sau, iar el, socotit un "vultur", vrea sa-i castige de partea sa pe "porumbeii" din partid. Si Sharon trebuie sa faca fata unei probleme similare in cazul sefiei partidului sau, unde se va confrunta cu Netanyahu. In prezent, acesta e socotit mai popular decat el, desi e mult mai de dreapta, si, ca urmare, va fi probabil ales lider al Likudului. Daca se confirma previziunile sondajelor de opinie si Likudul castiga alegerile, Netanyahu devine premier. Analistii sustin ca, intr-un atare caz, Israelul va confirma ca e o tara-paradox, intrucat, desi cetatenii sai se confrunta cu cea mai grava criza economica dupa proclamarea statului evreu, 1948, si cu deosebite probleme de securitate (pe care Sharon se angajase sa le rezolve), ei vor vota, se pare, tot dreapta. Totodata, nu putini sunt cei care sustin ca scrutinul anticipat se va desfasura intr-un climat politic putin propice. Mai intai, Tel Avivul ar trebui sa-si defineasca pozitia fata de noul plan de pace al SUA in privinta crizei israelo-palestiniene. Apoi, n-ar fi exclus ca apropiata campanie electorala sa se desfasoare in timpul eventualei campanii militare americane impotriva Irakului, cand Bagdadul ar putea trimite rachete de ale sale asupra Israelului, cum a facut cu 39 de Scud in Razboiul din Golf (1991). Va fi o perioada complexa, care aminteste ca, din 1980 pana azi, nici o coalitie guvernamentala nu si-a dus mandatul la bun sfarsit, iar in ultimii zece ani, Israelul a avut sapte premieri.