Cine s-a suparat mai tare: Isoscel, Turcescu sau Andreea Marin?
„Liceenii“ s-au intors cu scene fierbinti. Oana Sarbu si Stefan Banica jr s-au sarutat in direct pe celebra melodie „Ani de liceu“ in emisiunea „Dansez pentru tine“ , difuzata vineri seara la Pro TV , asa cum au facut-o in film cu 20 de ani in urma. Scena sarutului dintre cei doi a ridicat simtitor rating-ul, emisiunea devenind lider de audienta vineri seara, pe tronsonul orar 20.30 – 0.52.
In prezent, fostii indragostiti din „Ani de liceu“ sunt implicati in relatii cu alte doua vedete de televiziune de la noi. Stefan Banica jr este casatorit de anul trecut cu Andreea Marin, iar Oana Sarbu este iubita lui Robert Turcescu de o buna perioada de vreme. Oana Sarbu nu a dorit insa sa comenteze pe marginea sarutului, lasand sa se inteleaga ca nu a insemnat mare lucru. Gestul celor doi ar putea fi interpretat drept o strategie pentru cresterea audientei emisiunii prezentate de Stefan Banica jr.
Dupa Mihaela Radulescu, se pare ca Andreea Marin s-a mai ales cu o... rivala in persoana Oanei Sarbu. Astfel, ultima editie a emisiunii „Dansez pentru tine“ de la Pro tv s-a lasat cu scene fierbinti in direct. Stefan Banica jr si Oana Sarbu nu s-au multumit doar sa cante impreuna piesa „Ani de liceu“, inclusa pe coloana sonora a filmului „Liceenii“ din 1987, ci (surpriza!) s-au si sarutat in direct, asa cum au facut-o in film in urma cu 20 de ani. Scena a facut deliciul telespectatorilor, insa de departe a fost o strategie menita sa ridice vertiginos audienta emisiunii. Asta cu atat mai mult cu cat cei doi fosti amorezi din film au in prezent relatii cu doua persoane celebre. Banica jr este casatorit cu Andreea Marin, iar Oana Sarbu este iubita lui Robert Turcescu.
No comment
Chiar daca sarutul a fost pe gura, Oana Sarbu nu a vrut sa comenteze in vreun fel scena, dand doar de inteles ca acesta „nu a insemnat nimic“. Ramane de vazut daca si «Zana Surprizelor» va fi de aceeasi parere.
Pana una-alta, se pare ca moda saruturilor regizate a inceput sa prinda si la noi. Astfel nu ne-ar mira ca faimosul sarut care a facut furori la Premiile MTV dintre Madonna, Christina Aquilera si Britney Spears sa fie reluat cu mare succes in varianta romaneasca de „rivalele“ Andreea Marin, Mihaela Radulescu si Oana Sarbu! Emisiunea „Dansez pentru tine“ s-a lasat pentru unii cu saruturi , si pentru altii cu lacrimi amare. Manelistul Costi Ionita a parasit ringul invins dupa o prestatie dansanta care mai mult i-a amuzat pe membrii juriului. El a facut insa un gest generos si i-a donat partenerei sale
, Marina Velle, care a cochetat la randul ei cu muzica, suma de 1.000 de euro pentru a-i implini visul iubitului ei. Emisiunea „Dansez pentru tine“ a fost lider detasat de piata in intervalul orar 20.30 – 0.52 cu o medie de 12,3 puncte de rating si 34,3 cota de piata pe intreg publicul din mediul urban, fata de Antena 1 care a adunat abia 4,1 puncte de rating si 11,5 procente din cota de piata. Si pe publicul comercial, cu varste cuprinse intre 18 si 49 de ani din mediul urban, Pro TV a fost lider cu o medie de 11,9 puncte de rating si 36,2 cota de piata. „Minutul de aur“ al emisiunii a fost inregistrat la ora 22.13, cand Pro TV a avut un vârf de 16,4 puncte de rating si 39,8 cota de piata, cu alte cuvinte a fost urmarit de aproape doua milioane de telespectatori din mediul urban.
sâmbătă, 21 februarie 2009
UE pune doljenii cu burta pe carte
Daca doresti sa faci un masterat sau chiar un doctorat sau vrei sa ai o specializare intr-un domeniu la moda, Uniunea Europeana iti da bani sa inveti si sa iti maresti numarul de diplome si de specializari.
Doljenii care vor sa isi continue studiile sau sa imbratiseze o noua cariera pot beneficia de fonduri europene prin Programul Operational Sectorial (POS) de Dezvoltare a Resurselor Umane lansat de Ministerul Muncii. 4,1 miliarde de euro, dintre care 650 de milioane de la stat si restul de la Fondul Social European, vor putea ajunge in buzunarele oltenilor sau in bugetele institutiilor de invatamânt prin proiecte care vizeaza resursele umane românesti. De acest program beneficiaza atât scolile si institutiile de formare profesionala continua, ONG-uri, sindicate, patronate, cât si persoanele care vor sa isi continue studiile.
Piata muncii cere specialisti
Institutiile de invatamânt craiovene care ofera programe de masterat si doctorat si de formare continua pentru cei ce vor sa isi continue studiile pot accesa fondurile UE pentru a organiza gratis cursurile. Daca acestea depasesc bugetul personal, atunci craiovenii pot aplica ei la programul POS. Grupul Scolar de Chimie „C.D. Nenitescu“ din Craiova organizeaza in parteneriat cu firme private cursuri de formare continua a adultilor pentru protectia mediului si doreste sa obtina acreditare si pentru a organiza cursuri in domeniul constructiilor. „In functie de numarul de solicitanti pe care il avem, organizam periodic cursuri pentru protectia mediului deoarece firmele private din domeniu ne-au cerut acest lucru. Dorim sa obtinem autorizatie pentru cursuri in domeniul constructiilor deoarece piata doljeana duce lipsa de asemenea specialisti si programul POS poate fi o varianta de finantare“, a explicat Elena Tritu, directoarea adjuncta a institutiei.
Grupul Scolar Constructii Masini 2 din Craiova a organizat in cadrul unui proiect PHARE cursuri de reconversie pentru utilizarea calculatorului, iar acestea ar putea fi reluate prin programul POS. „Pentru ca nu mai avem fonduri, am vrut sa organizam aceste cursuri cu bani pentru ca stim ca foarte multi sunt interesati sa invete si sa obtina o diploma de utilizator calculator. Vom aplica si la alte programe europene pentru a obtine finantari si pentru a putea relua gratis cursurile“, a spus Cristiana Dinu, directoarea grupului scolar.
POS pentru aeronautica
Grupul Scolar „Traian Vuia“ vrea sa organizeze cursuri de elaborare a proiectelor europene si sa obtina finantare pentru a forma specialisti in domeniul aeronautic. „Am demarat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru organizarea unor cursuri de intocmire a proiectelor europene pentru ca foarte multi nu stiu cum sa le realizeze, iar in acest an trebuie sa se depuna proiecte numeroase la UE. Visul nostru insa este sa obtinem finantare pentru organizarea de cursuri in domeniul aeronauticii si sa reusim sa introducem in nomenclator meseriile legate de acest domeniu“, a explicat Gheorghe Popa, directorul insititutiei.
Masterate pentru toate gusturile
Pentru doljenii care vor sa obtina fonduri pentru continuarea studiilor, universitatile craiovene ofera o gama larga de specializari. Facultatea de Litere, din cadrul Universitatii din Craiova, pune la dispozitie sapte programe de masterat, Facultatea de Matematica - Informatica ofera doua programe de masterat, cinci de doctorat si cursuri de reconversie in informatica. In cadrul Facultatii de Economie si Administrarea
Afacerilor exista 14 programe de masterat, patru cursuri postuniversitare de formare continua si doua programe de doctorat, iar la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative exista trei masterate. Facultatea de Teologie ofera trei specializari de studii aprofundate, iar Facultatea de Istorie, Geografie, Filosofie, un master pentru fiecare specializare. La Facultatile de Electrotehnica exista doua programe de masterat, la Electromecanica - unu, iar la Mecanica, patru. Universitatea „Spiru Haret“ Craiova are trei programe de masterat in Stiinte Economice.
Instruire in masa
POS isi propune ca, pâna in 2015, aproximativ 260 de mii de persoane sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38 de mii sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160 de mii de persoane din zone rurale ar trebui sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare.
Doljenii care vor sa isi continue studiile sau sa imbratiseze o noua cariera pot beneficia de fonduri europene prin Programul Operational Sectorial (POS) de Dezvoltare a Resurselor Umane lansat de Ministerul Muncii. 4,1 miliarde de euro, dintre care 650 de milioane de la stat si restul de la Fondul Social European, vor putea ajunge in buzunarele oltenilor sau in bugetele institutiilor de invatamânt prin proiecte care vizeaza resursele umane românesti. De acest program beneficiaza atât scolile si institutiile de formare profesionala continua, ONG-uri, sindicate, patronate, cât si persoanele care vor sa isi continue studiile.
Piata muncii cere specialisti
Institutiile de invatamânt craiovene care ofera programe de masterat si doctorat si de formare continua pentru cei ce vor sa isi continue studiile pot accesa fondurile UE pentru a organiza gratis cursurile. Daca acestea depasesc bugetul personal, atunci craiovenii pot aplica ei la programul POS. Grupul Scolar de Chimie „C.D. Nenitescu“ din Craiova organizeaza in parteneriat cu firme private cursuri de formare continua a adultilor pentru protectia mediului si doreste sa obtina acreditare si pentru a organiza cursuri in domeniul constructiilor. „In functie de numarul de solicitanti pe care il avem, organizam periodic cursuri pentru protectia mediului deoarece firmele private din domeniu ne-au cerut acest lucru. Dorim sa obtinem autorizatie pentru cursuri in domeniul constructiilor deoarece piata doljeana duce lipsa de asemenea specialisti si programul POS poate fi o varianta de finantare“, a explicat Elena Tritu, directoarea adjuncta a institutiei.
Grupul Scolar Constructii Masini 2 din Craiova a organizat in cadrul unui proiect PHARE cursuri de reconversie pentru utilizarea calculatorului, iar acestea ar putea fi reluate prin programul POS. „Pentru ca nu mai avem fonduri, am vrut sa organizam aceste cursuri cu bani pentru ca stim ca foarte multi sunt interesati sa invete si sa obtina o diploma de utilizator calculator. Vom aplica si la alte programe europene pentru a obtine finantari si pentru a putea relua gratis cursurile“, a spus Cristiana Dinu, directoarea grupului scolar.
POS pentru aeronautica
Grupul Scolar „Traian Vuia“ vrea sa organizeze cursuri de elaborare a proiectelor europene si sa obtina finantare pentru a forma specialisti in domeniul aeronautic. „Am demarat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru organizarea unor cursuri de intocmire a proiectelor europene pentru ca foarte multi nu stiu cum sa le realizeze, iar in acest an trebuie sa se depuna proiecte numeroase la UE. Visul nostru insa este sa obtinem finantare pentru organizarea de cursuri in domeniul aeronauticii si sa reusim sa introducem in nomenclator meseriile legate de acest domeniu“, a explicat Gheorghe Popa, directorul insititutiei.
Masterate pentru toate gusturile
Pentru doljenii care vor sa obtina fonduri pentru continuarea studiilor, universitatile craiovene ofera o gama larga de specializari. Facultatea de Litere, din cadrul Universitatii din Craiova, pune la dispozitie sapte programe de masterat, Facultatea de Matematica - Informatica ofera doua programe de masterat, cinci de doctorat si cursuri de reconversie in informatica. In cadrul Facultatii de Economie si Administrarea
Afacerilor exista 14 programe de masterat, patru cursuri postuniversitare de formare continua si doua programe de doctorat, iar la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative exista trei masterate. Facultatea de Teologie ofera trei specializari de studii aprofundate, iar Facultatea de Istorie, Geografie, Filosofie, un master pentru fiecare specializare. La Facultatile de Electrotehnica exista doua programe de masterat, la Electromecanica - unu, iar la Mecanica, patru. Universitatea „Spiru Haret“ Craiova are trei programe de masterat in Stiinte Economice.
Instruire in masa
POS isi propune ca, pâna in 2015, aproximativ 260 de mii de persoane sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38 de mii sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160 de mii de persoane din zone rurale ar trebui sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare.
UE pune doljenii cu burta pe carte
Daca doresti sa faci un masterat sau chiar un doctorat sau vrei sa ai o specializare intr-un domeniu la moda, Uniunea Europeana iti da bani sa inveti si sa iti maresti numarul de diplome si de specializari.
Doljenii care vor sa isi continue studiile sau sa imbratiseze o noua cariera pot beneficia de fonduri europene prin Programul Operational Sectorial (POS) de Dezvoltare a Resurselor Umane lansat de Ministerul Muncii. 4,1 miliarde de euro, dintre care 650 de milioane de la stat si restul de la Fondul Social European, vor putea ajunge in buzunarele oltenilor sau in bugetele institutiilor de invatamânt prin proiecte care vizeaza resursele umane românesti. De acest program beneficiaza atât scolile si institutiile de formare profesionala continua, ONG-uri, sindicate, patronate, cât si persoanele care vor sa isi continue studiile.
Piata muncii cere specialisti
Institutiile de invatamânt craiovene care ofera programe de masterat si doctorat si de formare continua pentru cei ce vor sa isi continue studiile pot accesa fondurile UE pentru a organiza gratis cursurile. Daca acestea depasesc bugetul personal, atunci craiovenii pot aplica ei la programul POS. Grupul Scolar de Chimie „C.D. Nenitescu“ din Craiova organizeaza in parteneriat cu firme private cursuri de formare continua a adultilor pentru protectia mediului si doreste sa obtina acreditare si pentru a organiza cursuri in domeniul constructiilor. „In functie de numarul de solicitanti pe care il avem, organizam periodic cursuri pentru protectia mediului deoarece firmele private din domeniu ne-au cerut acest lucru. Dorim sa obtinem autorizatie pentru cursuri in domeniul constructiilor deoarece piata doljeana duce lipsa de asemenea specialisti si programul POS poate fi o varianta de finantare“, a explicat Elena Tritu, directoarea adjuncta a institutiei.
Grupul Scolar Constructii Masini 2 din Craiova a organizat in cadrul unui proiect PHARE cursuri de reconversie pentru utilizarea calculatorului, iar acestea ar putea fi reluate prin programul POS. „Pentru ca nu mai avem fonduri, am vrut sa organizam aceste cursuri cu bani pentru ca stim ca foarte multi sunt interesati sa invete si sa obtina o diploma de utilizator calculator. Vom aplica si la alte programe europene pentru a obtine finantari si pentru a putea relua gratis cursurile“, a spus Cristiana Dinu, directoarea grupului scolar.
POS pentru aeronautica
Grupul Scolar „Traian Vuia“ vrea sa organizeze cursuri de elaborare a proiectelor europene si sa obtina finantare pentru a forma specialisti in domeniul aeronautic. „Am demarat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru organizarea unor cursuri de intocmire a proiectelor europene pentru ca foarte multi nu stiu cum sa le realizeze, iar in acest an trebuie sa se depuna proiecte numeroase la UE. Visul nostru insa este sa obtinem finantare pentru organizarea de cursuri in domeniul aeronauticii si sa reusim sa introducem in nomenclator meseriile legate de acest domeniu“, a explicat Gheorghe Popa, directorul insititutiei.
Masterate pentru toate gusturile
Pentru doljenii care vor sa obtina fonduri pentru continuarea studiilor, universitatile craiovene ofera o gama larga de specializari. Facultatea de Litere, din cadrul Universitatii din Craiova, pune la dispozitie sapte programe de masterat, Facultatea de Matematica - Informatica ofera doua programe de masterat, cinci de doctorat si cursuri de reconversie in informatica. In cadrul Facultatii de Economie si Administrarea
Afacerilor exista 14 programe de masterat, patru cursuri postuniversitare de formare continua si doua programe de doctorat, iar la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative exista trei masterate. Facultatea de Teologie ofera trei specializari de studii aprofundate, iar Facultatea de Istorie, Geografie, Filosofie, un master pentru fiecare specializare. La Facultatile de Electrotehnica exista doua programe de masterat, la Electromecanica - unu, iar la Mecanica, patru. Universitatea „Spiru Haret“ Craiova are trei programe de masterat in Stiinte Economice.
Instruire in masa
POS isi propune ca, pâna in 2015, aproximativ 260 de mii de persoane sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38 de mii sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160 de mii de persoane din zone rurale ar trebui sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare.
Doljenii care vor sa isi continue studiile sau sa imbratiseze o noua cariera pot beneficia de fonduri europene prin Programul Operational Sectorial (POS) de Dezvoltare a Resurselor Umane lansat de Ministerul Muncii. 4,1 miliarde de euro, dintre care 650 de milioane de la stat si restul de la Fondul Social European, vor putea ajunge in buzunarele oltenilor sau in bugetele institutiilor de invatamânt prin proiecte care vizeaza resursele umane românesti. De acest program beneficiaza atât scolile si institutiile de formare profesionala continua, ONG-uri, sindicate, patronate, cât si persoanele care vor sa isi continue studiile.
Piata muncii cere specialisti
Institutiile de invatamânt craiovene care ofera programe de masterat si doctorat si de formare continua pentru cei ce vor sa isi continue studiile pot accesa fondurile UE pentru a organiza gratis cursurile. Daca acestea depasesc bugetul personal, atunci craiovenii pot aplica ei la programul POS. Grupul Scolar de Chimie „C.D. Nenitescu“ din Craiova organizeaza in parteneriat cu firme private cursuri de formare continua a adultilor pentru protectia mediului si doreste sa obtina acreditare si pentru a organiza cursuri in domeniul constructiilor. „In functie de numarul de solicitanti pe care il avem, organizam periodic cursuri pentru protectia mediului deoarece firmele private din domeniu ne-au cerut acest lucru. Dorim sa obtinem autorizatie pentru cursuri in domeniul constructiilor deoarece piata doljeana duce lipsa de asemenea specialisti si programul POS poate fi o varianta de finantare“, a explicat Elena Tritu, directoarea adjuncta a institutiei.
Grupul Scolar Constructii Masini 2 din Craiova a organizat in cadrul unui proiect PHARE cursuri de reconversie pentru utilizarea calculatorului, iar acestea ar putea fi reluate prin programul POS. „Pentru ca nu mai avem fonduri, am vrut sa organizam aceste cursuri cu bani pentru ca stim ca foarte multi sunt interesati sa invete si sa obtina o diploma de utilizator calculator. Vom aplica si la alte programe europene pentru a obtine finantari si pentru a putea relua gratis cursurile“, a spus Cristiana Dinu, directoarea grupului scolar.
POS pentru aeronautica
Grupul Scolar „Traian Vuia“ vrea sa organizeze cursuri de elaborare a proiectelor europene si sa obtina finantare pentru a forma specialisti in domeniul aeronautic. „Am demarat un parteneriat cu Universitatea din Craiova pentru organizarea unor cursuri de intocmire a proiectelor europene pentru ca foarte multi nu stiu cum sa le realizeze, iar in acest an trebuie sa se depuna proiecte numeroase la UE. Visul nostru insa este sa obtinem finantare pentru organizarea de cursuri in domeniul aeronauticii si sa reusim sa introducem in nomenclator meseriile legate de acest domeniu“, a explicat Gheorghe Popa, directorul insititutiei.
Masterate pentru toate gusturile
Pentru doljenii care vor sa obtina fonduri pentru continuarea studiilor, universitatile craiovene ofera o gama larga de specializari. Facultatea de Litere, din cadrul Universitatii din Craiova, pune la dispozitie sapte programe de masterat, Facultatea de Matematica - Informatica ofera doua programe de masterat, cinci de doctorat si cursuri de reconversie in informatica. In cadrul Facultatii de Economie si Administrarea
Afacerilor exista 14 programe de masterat, patru cursuri postuniversitare de formare continua si doua programe de doctorat, iar la Facultatea de Drept si Stiinte Administrative exista trei masterate. Facultatea de Teologie ofera trei specializari de studii aprofundate, iar Facultatea de Istorie, Geografie, Filosofie, un master pentru fiecare specializare. La Facultatile de Electrotehnica exista doua programe de masterat, la Electromecanica - unu, iar la Mecanica, patru. Universitatea „Spiru Haret“ Craiova are trei programe de masterat in Stiinte Economice.
Instruire in masa
POS isi propune ca, pâna in 2015, aproximativ 260 de mii de persoane sa fie instruite in cadrul formarii profesionale continue, alte 38 de mii sa participe la programe de instruire pentru grupurile vulnerabile, iar 160 de mii de persoane din zone rurale ar trebui sa fie atrase in programe integrate pentru formare si ocupare.
Ploile abundente au lasat fara apa potabila aproape jumatate din Brasov
O situatie aparent paradoxala s-a produs
sambata in Brasov. Din cauza ploilor abundente, locuitorii din cartierele Racadau, Noua si blocurile inalte din cartierul Astra au ramas peste opt ore fara apa potabila.
Barajul lacului de acumulare al Brasovului de pe lacul Tarlung a fost in pericol sa se sparga, situatia luand prin surprindere si autoritatile. Debitul cu care apa intra in lacul de acumulare ajunsese la 180 metri cubi/secunda, de 20 de ori mai mult decat in mod obisnuit, cu un nivel normal de 5 metri cubi pe secunda.
Apa era evacuata cu un debit de 140 metri cubi pe secunda, diferenta acumulandu-se si depasind limitele de siguranta ale barajului. Deja, vineri dupa-amiaza, conducta de alimentare
cu apa din Muntii Ciucas, care-i deserveste pe locuitorii zonei Baciu, din Sacele, se sparsese, iar oamenii ramasesera fara apa potabila, fiind trimise cisternele pentru a-i ajuta, avaria neputandu-se remedia pana astazi.
Sambata la orele pranzului, autoritatile de la gospodarirea apelor au decis sa recurga la procedura de golire controlata a lacului la debitul cel mai mare admis, operatiune care nu a mai fost facuta in ultimii 30 de ani. In tot acest timp
au fost monitorizate permanent cursurile afluentilor, astfel incat sa nu se produca inundatii.
In timpul acestor operatiuni, locuitorii din unele cartiere ale Brasovului au ramas fara apa, iar in destule zone, la robinete a curs apa cu mal. Brasovenii afectati au inrosit liniile telefonice ale Dispeceratului Companiei Apa, una dintre ele defectandu-se.
Directorul general al Companiei Apa, Dorin Fatu, ne-a declarat sambata, la orele pranzului, ca statia de epurare nu face fata debitului urias si de aceea, o data cu golirea controlata a lacului, s-a decis trecerea pe sursele suplimentare de apa, din puturile subterane ale orasului. "Am luat aprobarile de la Electrica si am pus in functiune pompele pentru a aduce apa din rezervoare subterane, dar dureaza cateva ore, mai ales in zonele inalte, cum e in Racadau, si in blocurile inalte", a precizat Fatu. Intr-adevar, apa a revenit dupa circa opt-noua ore la robinete si a fost murdara in primele ore. Intre timp, disperati, oamenii au facut cozi la izvoarele de la Iepure si de sub Tampa.
Pagube in judet
Autoritatile inca se mai confruntau ieri cu efectele precipitatiilor abundente de la finele saptamanii trecute. Cu toate ca meteorologii au anuntat ca vremea se va indrepta, hidrologii au mentinut si ieri codul portocaliu, deoarece debitele cursurilor de apa din judet, desi in scadere, depaseau cotele de atentie. Atentionarea urmeaza sa fie ridicata in cursul acestei seri.
Referitor la urmarile inundatiilor de vineri din zona Vama Buzaului, reprezentantii Institutiei Prefectului Judetului Brasov ne-au declarat ca duminica se reluase accesul catre toate cele 22 de gospodarii care fusesera izolate, dar in conditii destul de grele. Toate familiile afectate au primit apa si rezerve de hrana si nu au fost inregistrate situatii de urgenta. In urmatoarele zile urmeaza sa se faca un inventar complet al pagubelor produse, respectiv cat va costa reabilitarea protiunilor de drum
si a podetelor avariate de ape.
La fel se va proceda si la Moeciu, unde s-a stricat drumul spre Valea Popii pe o portiune de 40 de metri liniari si 14 podete, iar malurile s-au prabusit pe o lungime de 500 de metri. Si pompierii au mai avut ieri de lucru, fiind chemati in cursul diminetii sa actioneze in cartierul Stupini, la periferie, unde paraul Ghimbasel a iesit din matca si a inundat beciurile oamenilor.
sambata in Brasov. Din cauza ploilor abundente, locuitorii din cartierele Racadau, Noua si blocurile inalte din cartierul Astra au ramas peste opt ore fara apa potabila.
Barajul lacului de acumulare al Brasovului de pe lacul Tarlung a fost in pericol sa se sparga, situatia luand prin surprindere si autoritatile. Debitul cu care apa intra in lacul de acumulare ajunsese la 180 metri cubi/secunda, de 20 de ori mai mult decat in mod obisnuit, cu un nivel normal de 5 metri cubi pe secunda.
Apa era evacuata cu un debit de 140 metri cubi pe secunda, diferenta acumulandu-se si depasind limitele de siguranta ale barajului. Deja, vineri dupa-amiaza, conducta de alimentare
cu apa din Muntii Ciucas, care-i deserveste pe locuitorii zonei Baciu, din Sacele, se sparsese, iar oamenii ramasesera fara apa potabila, fiind trimise cisternele pentru a-i ajuta, avaria neputandu-se remedia pana astazi.
Sambata la orele pranzului, autoritatile de la gospodarirea apelor au decis sa recurga la procedura de golire controlata a lacului la debitul cel mai mare admis, operatiune care nu a mai fost facuta in ultimii 30 de ani. In tot acest timp
au fost monitorizate permanent cursurile afluentilor, astfel incat sa nu se produca inundatii.
In timpul acestor operatiuni, locuitorii din unele cartiere ale Brasovului au ramas fara apa, iar in destule zone, la robinete a curs apa cu mal. Brasovenii afectati au inrosit liniile telefonice ale Dispeceratului Companiei Apa, una dintre ele defectandu-se.
Directorul general al Companiei Apa, Dorin Fatu, ne-a declarat sambata, la orele pranzului, ca statia de epurare nu face fata debitului urias si de aceea, o data cu golirea controlata a lacului, s-a decis trecerea pe sursele suplimentare de apa, din puturile subterane ale orasului. "Am luat aprobarile de la Electrica si am pus in functiune pompele pentru a aduce apa din rezervoare subterane, dar dureaza cateva ore, mai ales in zonele inalte, cum e in Racadau, si in blocurile inalte", a precizat Fatu. Intr-adevar, apa a revenit dupa circa opt-noua ore la robinete si a fost murdara in primele ore. Intre timp, disperati, oamenii au facut cozi la izvoarele de la Iepure si de sub Tampa.
Pagube in judet
Autoritatile inca se mai confruntau ieri cu efectele precipitatiilor abundente de la finele saptamanii trecute. Cu toate ca meteorologii au anuntat ca vremea se va indrepta, hidrologii au mentinut si ieri codul portocaliu, deoarece debitele cursurilor de apa din judet, desi in scadere, depaseau cotele de atentie. Atentionarea urmeaza sa fie ridicata in cursul acestei seri.
Referitor la urmarile inundatiilor de vineri din zona Vama Buzaului, reprezentantii Institutiei Prefectului Judetului Brasov ne-au declarat ca duminica se reluase accesul catre toate cele 22 de gospodarii care fusesera izolate, dar in conditii destul de grele. Toate familiile afectate au primit apa si rezerve de hrana si nu au fost inregistrate situatii de urgenta. In urmatoarele zile urmeaza sa se faca un inventar complet al pagubelor produse, respectiv cat va costa reabilitarea protiunilor de drum
si a podetelor avariate de ape.
La fel se va proceda si la Moeciu, unde s-a stricat drumul spre Valea Popii pe o portiune de 40 de metri liniari si 14 podete, iar malurile s-au prabusit pe o lungime de 500 de metri. Si pompierii au mai avut ieri de lucru, fiind chemati in cursul diminetii sa actioneze in cartierul Stupini, la periferie, unde paraul Ghimbasel a iesit din matca si a inundat beciurile oamenilor.
Cel mai mare eveniment din România postdecembristă
Un sfert din buget asigurat de autoritatea locală
Constanţa are privilegiul de a organiza etapa a treia a selectului circuit mondial în perioada 31 august - 2 septembrie, pe apele Lacului Siutghiol, concurs ce se va intitula “Class One Romanian Grand Prix”. Promotorul proiectului în România este ”Power Marine Constanţa”. Competiţia nautică regină (să ne amintim imaginile vizionate la televizor, cu depăşiri spectaculoase... şi răsturnări pe măsură) a fost prezentată, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Hotelul ”Rex” din Mamaia. Invitaţii de onoare ai oficialităţilor locale, primarul Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, au fost Pasquale Sesana (director executiv al International Offshore Team Association, for prezidat de Şeicul Hassan bin Jabor Al-Thani), Saeed Hareb (preşedinte World Professional Powerboating Association) şi Matteo Nicolini (copilotul echipei Qatar Team, conduse de Şeic). Toţi cei prezenţi au marcat importanţa evenimentului. ”Class One este cel mai important eveniment nautic din lume, iar venirea sa în Constanţa va avea un impact extraordinar asupra numelui oraşului nostru şi al staţiunii Mamaia. Organizarea acestui concurs reprezintă un moment mare pentru Constanţa şi va fi punctul culminant al sezonului estival. Vă daţi seama ce impact va avea competiţia pentru imaginea Constanţei, a staţiunii Mamaia, dar şi a întregii ţări. Am informaţii că vecinii şi principalii noştri concurenţi pe piaţa turismului (Bulgaria şi Turcia) sînt trişti că nu pot găzdui un eveniment de o asemenea amploare. Pe lîngă investiţiile care trebuie făcute în infrastructură turistică, în parte stopate de conflictele politice, dar nu definitiv, este obligatoriu să avem evenimente multe şi importante, iar această cursă de bărci cu motor este cel mai mare eveniment nautic din lume”, a declarat Radu Mazăre, mare admirator, dar şi practicant al sporturilor nautice, printre altele preşedinte de onoare al Asociaţiei Judeţene de Yachting. ”Este un moment istoric la care visam, împreună cu primarul Mazăre, încă din anul 2000, cînd am început reconstrucţia staţiunii Mamaia. Această etapă de Cupă Mondială înscrie Constanţa, Mamaia şi România pe harta mondială a unor locaţii foarte importante şi cunoscute în lume. Mulţumim organizatorilor că au avut încredere în noi şi au preferat Constanţa zecilor de locaţii cu care a candidat. Competiţia va avea un impact extraordinar şi aş vrea să trimit un mesaj către Guvernul României, Ministerul Transporturilor şi Autoritatea pentru Turism, să vină alături de noi în organizarea evenimentului, pentru că este în interesul Constanţei şi României”, a completat Constantinescu, cel care îşi doreşte ca anul viitor România chiar să participe cu o echipă în competiţie. Primăria şi Consiliul Judeţean Constanţa sprijină financiar evenimentul cu 500.000 de euro, aprox. un sfert din bugetul total al etapei constănţene.
Cîştig enorm pentru imaginea turismului constănţean
“Este un eveniment prin care întreaga comunitate are de cîştigat şi de fapt România are, în final, de cîştigat. Noi avem mari aşteptări de la acest eveniment pe care dorim să-l permanentizăm”, a declarat Corina Martin, preşedintele Patronatului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism Regiunea Sud-Est. “În modul acesta am demonstrat încă o dată că noi, cei care investim în turism, dorim ca Mamaia să se situeze pe primul loc în zona Mării Negre. Este o rivalitate între noi şi bulgari, iar noi considerăm că sîntem cu un pas înaintea Bulgariei organizînd acest eveniment la Constanţa”, este de părere Andrei Trandafir, vicepreşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. La rîndul lor, oaspeţii de onoare sînt siguri de reuşita competiţei la Constanţa. ”Am cunoscut oameni extraordinari şi foarte simpatici la Constanţa şi mulţumim oficialităţilor pentru găzduire. Locaţia, de asemenea, este extraordinară. Am ales lacul, şi nu marea, pentru că este ca un stadion şi sînt convins că poate găzdui fără probleme 200.000 de oameni, atît cît ne aşteptăm să vină la Constanţa. Am acceptat să lucrăm la acest proiect, deoarece cursa vrem să fie printre cele mai bune din lume”, a spus Pasquale Sesana, cel care a suplinit absenţa la întîlnirea cu ziariştii a Şeicului Al-Thani, din motive guvernamentale. ”Sîntem norocoşi că ne aflăm aici. Mulţi au vrut să organizeze etapa, dar am ales Constanţa datorită seriozităţii şi profesionalismului pe care l-am găsit aici. Primarul este o persoană activă, care ştie ce vrea şi ne-a convins imediat de calităţile sale. Va fi un eveniment grozav, care va plasa Constanţa pe harta sportului mondial”, a încheiat Saeed Hareb.
Constanţa, într-o companie selectă
Competiţia propriu-zisă va debuta în week-end-ul 8-10 iunie la Atena şi cuprinde şapte etape. Constanţa îi urmează localităţii norvegiene Arendal în calendarul competiţional şi precede etapele asiatice, găzduite de Doha (Qatar) şi Dubai (Emiratele Arabe Unite). La start s-au aliniat pînă în prezent zece echipaje din cinci ţări (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Norvegia, Marea Britanie şi Italia), dar se mai pot înscrie chiar şi în timpul campionatului. O echipă are un buget estimat la cinci milioane de euro şi numără între 35 şi 40 de mecanici. Un asemenea bolid pe apă are 15 m lungime şi este echipat cu două motoare
care dezvoltă 900 de cai putere, avînd o acceleraţie de 150 mile/h pe distanţa de o milă. Detaliile tehnice au fost oferite de copilotul echipei Qatar 96, italianul Matteo Nicolini, care a descris şi caracteristicile viitorului circuit de pe Lacul Siutghiol: ”Am văzut locul şi consider că lacul va asigura o cursă foarte bună şi spectaculoasă. De altfel, prefer lacul mării, pentru că avînd mereu reper pămîntul, putem înţelege mai bine viteza. Sînt absolut sigur că va fi o cursă grozavă, pe care sper să o cîştig”.
Constanţa are privilegiul de a organiza etapa a treia a selectului circuit mondial în perioada 31 august - 2 septembrie, pe apele Lacului Siutghiol, concurs ce se va intitula “Class One Romanian Grand Prix”. Promotorul proiectului în România este ”Power Marine Constanţa”. Competiţia nautică regină (să ne amintim imaginile vizionate la televizor, cu depăşiri spectaculoase... şi răsturnări pe măsură) a fost prezentată, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă la Hotelul ”Rex” din Mamaia. Invitaţii de onoare ai oficialităţilor locale, primarul Radu Mazăre şi preşedintele Consiliului Judeţean, Nicuşor Constantinescu, au fost Pasquale Sesana (director executiv al International Offshore Team Association, for prezidat de Şeicul Hassan bin Jabor Al-Thani), Saeed Hareb (preşedinte World Professional Powerboating Association) şi Matteo Nicolini (copilotul echipei Qatar Team, conduse de Şeic). Toţi cei prezenţi au marcat importanţa evenimentului. ”Class One este cel mai important eveniment nautic din lume, iar venirea sa în Constanţa va avea un impact extraordinar asupra numelui oraşului nostru şi al staţiunii Mamaia. Organizarea acestui concurs reprezintă un moment mare pentru Constanţa şi va fi punctul culminant al sezonului estival. Vă daţi seama ce impact va avea competiţia pentru imaginea Constanţei, a staţiunii Mamaia, dar şi a întregii ţări. Am informaţii că vecinii şi principalii noştri concurenţi pe piaţa turismului (Bulgaria şi Turcia) sînt trişti că nu pot găzdui un eveniment de o asemenea amploare. Pe lîngă investiţiile care trebuie făcute în infrastructură turistică, în parte stopate de conflictele politice, dar nu definitiv, este obligatoriu să avem evenimente multe şi importante, iar această cursă de bărci cu motor este cel mai mare eveniment nautic din lume”, a declarat Radu Mazăre, mare admirator, dar şi practicant al sporturilor nautice, printre altele preşedinte de onoare al Asociaţiei Judeţene de Yachting. ”Este un moment istoric la care visam, împreună cu primarul Mazăre, încă din anul 2000, cînd am început reconstrucţia staţiunii Mamaia. Această etapă de Cupă Mondială înscrie Constanţa, Mamaia şi România pe harta mondială a unor locaţii foarte importante şi cunoscute în lume. Mulţumim organizatorilor că au avut încredere în noi şi au preferat Constanţa zecilor de locaţii cu care a candidat. Competiţia va avea un impact extraordinar şi aş vrea să trimit un mesaj către Guvernul României, Ministerul Transporturilor şi Autoritatea pentru Turism, să vină alături de noi în organizarea evenimentului, pentru că este în interesul Constanţei şi României”, a completat Constantinescu, cel care îşi doreşte ca anul viitor România chiar să participe cu o echipă în competiţie. Primăria şi Consiliul Judeţean Constanţa sprijină financiar evenimentul cu 500.000 de euro, aprox. un sfert din bugetul total al etapei constănţene.
Cîştig enorm pentru imaginea turismului constănţean
“Este un eveniment prin care întreaga comunitate are de cîştigat şi de fapt România are, în final, de cîştigat. Noi avem mari aşteptări de la acest eveniment pe care dorim să-l permanentizăm”, a declarat Corina Martin, preşedintele Patronatului Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism Regiunea Sud-Est. “În modul acesta am demonstrat încă o dată că noi, cei care investim în turism, dorim ca Mamaia să se situeze pe primul loc în zona Mării Negre. Este o rivalitate între noi şi bulgari, iar noi considerăm că sîntem cu un pas înaintea Bulgariei organizînd acest eveniment la Constanţa”, este de părere Andrei Trandafir, vicepreşedintele Asociaţiei Patronale Mamaia. La rîndul lor, oaspeţii de onoare sînt siguri de reuşita competiţei la Constanţa. ”Am cunoscut oameni extraordinari şi foarte simpatici la Constanţa şi mulţumim oficialităţilor pentru găzduire. Locaţia, de asemenea, este extraordinară. Am ales lacul, şi nu marea, pentru că este ca un stadion şi sînt convins că poate găzdui fără probleme 200.000 de oameni, atît cît ne aşteptăm să vină la Constanţa. Am acceptat să lucrăm la acest proiect, deoarece cursa vrem să fie printre cele mai bune din lume”, a spus Pasquale Sesana, cel care a suplinit absenţa la întîlnirea cu ziariştii a Şeicului Al-Thani, din motive guvernamentale. ”Sîntem norocoşi că ne aflăm aici. Mulţi au vrut să organizeze etapa, dar am ales Constanţa datorită seriozităţii şi profesionalismului pe care l-am găsit aici. Primarul este o persoană activă, care ştie ce vrea şi ne-a convins imediat de calităţile sale. Va fi un eveniment grozav, care va plasa Constanţa pe harta sportului mondial”, a încheiat Saeed Hareb.
Constanţa, într-o companie selectă
Competiţia propriu-zisă va debuta în week-end-ul 8-10 iunie la Atena şi cuprinde şapte etape. Constanţa îi urmează localităţii norvegiene Arendal în calendarul competiţional şi precede etapele asiatice, găzduite de Doha (Qatar) şi Dubai (Emiratele Arabe Unite). La start s-au aliniat pînă în prezent zece echipaje din cinci ţări (Emiratele Arabe Unite, Qatar, Norvegia, Marea Britanie şi Italia), dar se mai pot înscrie chiar şi în timpul campionatului. O echipă are un buget estimat la cinci milioane de euro şi numără între 35 şi 40 de mecanici. Un asemenea bolid pe apă are 15 m lungime şi este echipat cu două motoare
care dezvoltă 900 de cai putere, avînd o acceleraţie de 150 mile/h pe distanţa de o milă. Detaliile tehnice au fost oferite de copilotul echipei Qatar 96, italianul Matteo Nicolini, care a descris şi caracteristicile viitorului circuit de pe Lacul Siutghiol: ”Am văzut locul şi consider că lacul va asigura o cursă foarte bună şi spectaculoasă. De altfel, prefer lacul mării, pentru că avînd mereu reper pămîntul, putem înţelege mai bine viteza. Sînt absolut sigur că va fi o cursă grozavă, pe care sper să o cîştig”.
“Blow Music”, pas cu pas
Festivalul-Concurs de Muzică Uşoară “Blow Music”, ediţia a doua, a fost deschis vineri, la ora 17.00, la Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc”, prin alocuţiunea directorului Dorel Cosma, care a expus obiectivele manifestării, în sensul descoperirii şi promovării tinerilor cu chemare spre muzica uşoară şi a stimulării acestei activităţi artistice şi la Bistriţa.
În atmosfera de emoţii pentru concurenţi, prezentatorii Cristina Vlasa şi Mihai Berbunschi au chemat pe scenă, pentru un recital, Ansamblul de Dans Modern “SincroN” (coregrafia aparţine lui Mihai Pop, Mihai Suciu şi Corneliei Negrea), care a creat o foarte interesantă atmosferă de dans cu torţe, urmat de impresionante conjugări ale ritmului şi mişcării ce confirmă premiul obţinut anul trecut la Barcelona. Din cei treizeci de concurenţi care s-au prezentat, în urma preselecţiei au rămas cincisprezece în concurs, programaţi pentru prima seară opt, iar pentru a doua şapte. Gheaţa a fost spartă de Mihalka Gyorgy, venit din Ungaria, de la Liceul de Muzică “Csabai”, împreună cu colegii săi Molnar Katalin, Dezsi Adam, Nagy Barbara şi Racz Zsuzsanna, însoţiţi de profesoara Somogyvari Csilla. Impresia lăsată de tinerii maghiari a fost una bună, s-a văzut că se lucrează atât la voce, cât şi la mişcarea scenică.
Pe parcursul celor două seri de concurs au evoluat pe scenă Camelia Cristina Feier, Larisa Rupea, Marius Florin Văduva, Alexandra Teodorescu, Daniela-Mihela Cojocaru, Sabina-Maria Orban, Ella Nicolescu, Mareş Pană ş.a. În prima seară au cântat după concurenţi, trupa bistriţeană de pop-rock “Revelation”, din partea căreia Levente Mayla ne-a spus că este, alături de colegii săi Alexandru Timiş şi Cristian Prigoană, în faza formării repertoriului propriu şi a pregătirii mai târziu a înregistrărilor.
O excelentă impresie pentru spectator a lăsat studenta ieşeană Daniela-Mihaela Cojocaru, care, în seara zilei când tocmai împlinise 20 de ani, a oferit o interpretare scenică şi vocală dezinvoltă, recomandând-o pentru carieră. Ella Nicolescu, de asemenea, părea să fie peste nivelul Katalinei Molnar, cam statică, privind mişcarea scenică, aceasta din urmă depăşită probabil şi de colega sa Barbara Nagy, ce interpreta mai viu, într-un registru de înălţime vocală mai armonizat şi cu un joc ritmic mai adecvat.
Interpretele bistriţene s-au prezentat modest: Liceul de Muzică lucrează în domeniul muzicii clasice şi sunt rezultate frumoase, iar Şcoala Populară de Artă nu şi-a prezentat un concurent convingător.
Mareş Pană, stăruitor la festivalul de la Bistriţa, a adus în actualitate melodia “Lalele” a lui Luigi Ionescu, de acum multă vreme, însă fără strălucirea celui care a consacrat-o.
Întrebat despre desfăşurarea festivalului în ansamblu, directorul Dorel Cosma crede în judecata dreaptă a juriului (Viorel Gavrilă - preşedinte, Gavril Sfechiş, Rozalia Fucă Tomescu, Maximinian Menuţ şi Lucia Cotul) şi socoteşte că primii trei ocupanţi ai locurilor fruntaşe vor confirma în viitor. Pentru ediţia viitoare, Cosma se gândeşte să programeze desfăşurarea festivalului la “Metropolis”, iar gala laureaţilor să rămână la Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc”.
Concurenţii au avut cuvinte frumoase despre organizare, iar oaspeţii maghiari, prin traducătoarea Maria Herineanu, şi despre Bistriţa, ca oraş medieval.
În atmosfera de emoţii pentru concurenţi, prezentatorii Cristina Vlasa şi Mihai Berbunschi au chemat pe scenă, pentru un recital, Ansamblul de Dans Modern “SincroN” (coregrafia aparţine lui Mihai Pop, Mihai Suciu şi Corneliei Negrea), care a creat o foarte interesantă atmosferă de dans cu torţe, urmat de impresionante conjugări ale ritmului şi mişcării ce confirmă premiul obţinut anul trecut la Barcelona. Din cei treizeci de concurenţi care s-au prezentat, în urma preselecţiei au rămas cincisprezece în concurs, programaţi pentru prima seară opt, iar pentru a doua şapte. Gheaţa a fost spartă de Mihalka Gyorgy, venit din Ungaria, de la Liceul de Muzică “Csabai”, împreună cu colegii săi Molnar Katalin, Dezsi Adam, Nagy Barbara şi Racz Zsuzsanna, însoţiţi de profesoara Somogyvari Csilla. Impresia lăsată de tinerii maghiari a fost una bună, s-a văzut că se lucrează atât la voce, cât şi la mişcarea scenică.
Pe parcursul celor două seri de concurs au evoluat pe scenă Camelia Cristina Feier, Larisa Rupea, Marius Florin Văduva, Alexandra Teodorescu, Daniela-Mihela Cojocaru, Sabina-Maria Orban, Ella Nicolescu, Mareş Pană ş.a. În prima seară au cântat după concurenţi, trupa bistriţeană de pop-rock “Revelation”, din partea căreia Levente Mayla ne-a spus că este, alături de colegii săi Alexandru Timiş şi Cristian Prigoană, în faza formării repertoriului propriu şi a pregătirii mai târziu a înregistrărilor.
O excelentă impresie pentru spectator a lăsat studenta ieşeană Daniela-Mihaela Cojocaru, care, în seara zilei când tocmai împlinise 20 de ani, a oferit o interpretare scenică şi vocală dezinvoltă, recomandând-o pentru carieră. Ella Nicolescu, de asemenea, părea să fie peste nivelul Katalinei Molnar, cam statică, privind mişcarea scenică, aceasta din urmă depăşită probabil şi de colega sa Barbara Nagy, ce interpreta mai viu, într-un registru de înălţime vocală mai armonizat şi cu un joc ritmic mai adecvat.
Interpretele bistriţene s-au prezentat modest: Liceul de Muzică lucrează în domeniul muzicii clasice şi sunt rezultate frumoase, iar Şcoala Populară de Artă nu şi-a prezentat un concurent convingător.
Mareş Pană, stăruitor la festivalul de la Bistriţa, a adus în actualitate melodia “Lalele” a lui Luigi Ionescu, de acum multă vreme, însă fără strălucirea celui care a consacrat-o.
Întrebat despre desfăşurarea festivalului în ansamblu, directorul Dorel Cosma crede în judecata dreaptă a juriului (Viorel Gavrilă - preşedinte, Gavril Sfechiş, Rozalia Fucă Tomescu, Maximinian Menuţ şi Lucia Cotul) şi socoteşte că primii trei ocupanţi ai locurilor fruntaşe vor confirma în viitor. Pentru ediţia viitoare, Cosma se gândeşte să programeze desfăşurarea festivalului la “Metropolis”, iar gala laureaţilor să rămână la Centrul Cultural Municipal “George Coşbuc”.
Concurenţii au avut cuvinte frumoase despre organizare, iar oaspeţii maghiari, prin traducătoarea Maria Herineanu, şi despre Bistriţa, ca oraş medieval.
“Baiatul destept” mai invarte 10 milioane euro de la CET
La CET Bacau continua afacerile paguboase. Anuntat ca o mare realizare a administratiei locale, grupul care va produce energie in sistem de cogenerare se dovedeste a fi benefic doar pentru cei care invart banii publici. Pentru bacauani nu se va schimba nimic: vor plati in continuare scump, posibil chiar mai scump decat in prezent. Si atunci, une-i afacerea?
Blagoslovenie de la smecherul de Bucuresti
La sediul CET au fost invitati ziaristii pentru a li se prezenta noua reusita a primarului Stavarache: energia
termica produsa prin cogenerare. Pe langa primar, au participat Vasile Muntenita, director general in Ministerul Administratiei si Internelor (directorul Programului National de Termoficare), Guenter Schneider, directorul general al firmei m+v Zander din Germania (castigatoarea licitatiei la CET), Anto Filipovic, conducatorul filialei bacauane a firmei sus-amintite, sefii CET-ului. Mentionam ca germanii au venit dupa ei cu ziaristi de acasa, probabil pentru a-si face reclama pe spatele romanilor.
“Vreau sa apreciez managementul deosebit de performant al domnului director Dragusanu” - aceste cuvinte, care au consternat ziaristii bacauani, ii apartin lui Vasile Muntenita. Acesta a mai scos alte cateva “perle”, care i-au tradat interesul special pentru aceasta afacere. Dupa ce l-a ridicat in slavi pe Romeo Stavarache, de credeai ca primarul Bacaului este egalul lui Giuliani din New York, oficialul guvernamental s-a repezit cu laudele asupra firmei nemtesti.
Ca-i cea mai buna, ca e ieftina, ca va aduce bine cu nemiluita in Bacau. Cam patimas pentru un functionar superior care, teoretic, ar trebui sa fie mai… echilibrat.
Ce este cogenerarea si cui foloseste
Cogenerarea este o metoda de producere a energiei electrice (in cazul CET, cu gaze
) care are drept “reziduu” energie termica, folosita pentru incalzirea apei. Prin vanzarea energiei electrice pe piata de electricitate, se obtine o ieftinire a produsului
secundar - apa calda.
Solutia pare interesanta, insa in cazul unei sistari a alimentarii cu gaze din diferite motive beneficiarii se trezesc fara apa calda pe termen nelimitat. De aceea, varianta cogenerarii este, de obicei, una auxiliara in cazul marilor aglomerari urbane.
Cogenerare. Ei, si?
Desi prezentata cu mare tam-tam, investitia nu va produce efecte benefice pentru bacauani. In primul rand, energia termica obtinuta prin cogenerare va fi doar 20 la suta din totalul produs de CET. pe timp de iarna. Pe de alta parte, chiar daca in timpul verii se produce apa calda, aceasta nu va fi mai ieftina pentru consumatori.
Dimpotriva, a spus-o chiar Vasile Muntenita, care nu a exclus nici varianta scumpirii. Si atunci, unde se duc banii din vanzarea energiei electrice? In conturile CET, pentru capitalizare! Adica la dispozitia primarului Romeo Stavarache!
Nemti fara experienta
Chiar daca au fost ridicati in slavile cerului de Romeo Stavarache si Vasile Muntenita, nemtii nu rezista la o cercetare
mai atenta. In primul rand, intrebati despre experienta lor in construirea unor grupuri de cogenerare, Guenter Schneider si Anto Filipovic au scaldat-o romneste.
La insistentele noastre, ei au recunoscut ca n-au mai lucrat la un asemenea nivel, ci doar pentru cateva fabrici. Si atunci, ce i-a recomandat pentru a deveni prestatori la CET. O fi stiind domnul Muntenita ceva?!
Concluzia? Abureala cu electricitate!
Mult laudata investitie nu va ieftini factura bacauanilor. Sunt necesare investitii de zeci de milioane de euro in conductele de transport, in contorizarea fiecarui apartament, in izolarea termica a blocurilor. Si atunci, de ce atata tevatura pentru nuimica toata?
Simplu, Romeo Stavarache este in campanie
elctorala. Si devine “baiat destept” in afacerea cu energie electrica.
Blagoslovenie de la smecherul de Bucuresti
La sediul CET au fost invitati ziaristii pentru a li se prezenta noua reusita a primarului Stavarache: energia
termica produsa prin cogenerare. Pe langa primar, au participat Vasile Muntenita, director general in Ministerul Administratiei si Internelor (directorul Programului National de Termoficare), Guenter Schneider, directorul general al firmei m+v Zander din Germania (castigatoarea licitatiei la CET), Anto Filipovic, conducatorul filialei bacauane a firmei sus-amintite, sefii CET-ului. Mentionam ca germanii au venit dupa ei cu ziaristi de acasa, probabil pentru a-si face reclama pe spatele romanilor.
“Vreau sa apreciez managementul deosebit de performant al domnului director Dragusanu” - aceste cuvinte, care au consternat ziaristii bacauani, ii apartin lui Vasile Muntenita. Acesta a mai scos alte cateva “perle”, care i-au tradat interesul special pentru aceasta afacere. Dupa ce l-a ridicat in slavi pe Romeo Stavarache, de credeai ca primarul Bacaului este egalul lui Giuliani din New York, oficialul guvernamental s-a repezit cu laudele asupra firmei nemtesti.
Ca-i cea mai buna, ca e ieftina, ca va aduce bine cu nemiluita in Bacau. Cam patimas pentru un functionar superior care, teoretic, ar trebui sa fie mai… echilibrat.
Ce este cogenerarea si cui foloseste
Cogenerarea este o metoda de producere a energiei electrice (in cazul CET, cu gaze
) care are drept “reziduu” energie termica, folosita pentru incalzirea apei. Prin vanzarea energiei electrice pe piata de electricitate, se obtine o ieftinire a produsului
secundar - apa calda.
Solutia pare interesanta, insa in cazul unei sistari a alimentarii cu gaze din diferite motive beneficiarii se trezesc fara apa calda pe termen nelimitat. De aceea, varianta cogenerarii este, de obicei, una auxiliara in cazul marilor aglomerari urbane.
Cogenerare. Ei, si?
Desi prezentata cu mare tam-tam, investitia nu va produce efecte benefice pentru bacauani. In primul rand, energia termica obtinuta prin cogenerare va fi doar 20 la suta din totalul produs de CET. pe timp de iarna. Pe de alta parte, chiar daca in timpul verii se produce apa calda, aceasta nu va fi mai ieftina pentru consumatori.
Dimpotriva, a spus-o chiar Vasile Muntenita, care nu a exclus nici varianta scumpirii. Si atunci, unde se duc banii din vanzarea energiei electrice? In conturile CET, pentru capitalizare! Adica la dispozitia primarului Romeo Stavarache!
Nemti fara experienta
Chiar daca au fost ridicati in slavile cerului de Romeo Stavarache si Vasile Muntenita, nemtii nu rezista la o cercetare
mai atenta. In primul rand, intrebati despre experienta lor in construirea unor grupuri de cogenerare, Guenter Schneider si Anto Filipovic au scaldat-o romneste.
La insistentele noastre, ei au recunoscut ca n-au mai lucrat la un asemenea nivel, ci doar pentru cateva fabrici. Si atunci, ce i-a recomandat pentru a deveni prestatori la CET. O fi stiind domnul Muntenita ceva?!
Concluzia? Abureala cu electricitate!
Mult laudata investitie nu va ieftini factura bacauanilor. Sunt necesare investitii de zeci de milioane de euro in conductele de transport, in contorizarea fiecarui apartament, in izolarea termica a blocurilor. Si atunci, de ce atata tevatura pentru nuimica toata?
Simplu, Romeo Stavarache este in campanie
elctorala. Si devine “baiat destept” in afacerea cu energie electrica.
Vantul puternic a distrus tot ce i-a stat in cale in Maramuresul istoric
Vantul puternic, care a suflat in weekend chiar si cu peste 110 kilometri pe ora, a provocat pagube insemnate in Maramures.Mai multe localitati au ramas fara energie
electrica, zeci de gospodarii au ramas fara acoperisuri, iar cateva trenuri au inregistrat intarzieri din cauza stalpilor cazuti pe sine. De asemenea, numerosi maramureseni si-au gasit autoturismele avariate de resturile de copaci cazute peste acestea.
Dupa dezlantuirea naturii, la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Maramures au inceput sa curga cu apeluri telefonice in care se anuntau noi si noi probleme. Subprefectul Stefan Gonczi a dispus masuri de interventie, mai ales pentru remedierea defectiunilor aparute pe retelele de energie electrica.
Potrivit datelor oficiale prezentate de prefectura, conditiile meteorologice nefavorabile inregistrate in cursul noptii de vineri spre sambata au dus la nealimentarea cu energie electrica a localitatilor Ruscova, Petrova, Repedea si Poienile de Sub Munte. Partial a fost afectata si alimentarea cu energie electrica din localitatile Moisei, Leordina, Sacel, Lapus si Grosii Tiblesului. Si alte localitati din judet au ramas insa in bezna dupa ce liniile au fost rupte de rafale.
Monumente din Muzeul Satului Sighet au fost doborate la pamant
Chiar daca Sighetu Marmatiei a fost ferit de vanturile puternice de dealul Solovan, stihiile naturii au lasat urme si in al doilea municipiu al judetului. Semnele se puteau vedea chiar si a doua zi de la urgie, trotuarele si drumurile de acces dintre imobile fiind acoperite din loc in loc cu tigle, cioburi si crengi rupte.
Pagube mai mari s-au inregistrat la Muzeul Satului din localitate, unde o poarta din lemn amplasata la intrarea in Casa Ilea si care dateaza din secolul al XIX-lea a fost trantita la pamant. Rafalele au rupt si stalpul unei porti de la Casa Iurca si o parte din acoperisul din paie al Casei Bohotioci. Obiectivele dateaza din secolul XVIII, iar restaurarea lor va fi anevoioasa, dar si costisitoare.
”Nu pot decat sa multumesc Celui de Sus ca pagubele s-au limitat doar la cele trei obiective”, a spus, facandu-si cruce, Mihai Dancus, directorul Muzeului Maramuresului de care apartine sectia in aer liber ”Muzeul Satului”.
De asemenea, tot la periferia Sighetului, acoperisul unei hale de la o firma de prelucrarea lemnului a fost dezvelit pe o lungime de circa 300 de metri.
DN 18, la Borsa, a fost blocat de acoperisul unei case
Orasul Borsa a ramas in bezna cateva ore, iar mai multe acoperisuri ale caselor au fost smulse si aruncate prin gradini. Marturiile din timpul vijeliei sunt cutremuratoare. Soferul unei Dacii, surprins de furtuna in trafic
, a povestit ca a trecut prin momente de panica dupa ce s-a trezit cu o bucata de acoperis chiar in mijlocul drumului
.
”Nici nu am stiut ce se intampla. Am franat brusc si am trecut pe contrasens. Bine ca nu venea alta masina ca se putea intampla o nenorocire. Autoturismul este distrus. Asta e. Nu ne putem pune cu cel de Sus”, a spus barbatul. Pe DN 18, carosabilul era plin de crengi si tigle, localnicii fiind nevoiti sa iasa in strada ca sa degajeze soseaua.
Rafalele de vant puternic au decopertat si o parte din acoperisul scolii generale din comuna Rozavlea. Pe o portiune de aproximativ 500 de metri, placile de azbociment au fost luate pe sus si aruncate in curtea institutiei.
Intarziere de 50 de minute pentru trenul Sighetu Marmatiei – Bucuresti Nord
Intre localitatile Bistra si Petrova, tot din cauza vantului, 10 stalpi din lemn au cazut pe calea ferata. Lucratorii de la districtul L 9 s-au deplasat la fata locului reuisind dupa cateva ore delucru intens sa elibereze sinele.
Trenul care circula pe relatia Sighetu Marmatiei - Bucuresti Nord a avut peste 50 de minute intrziere. Si trenul care circula pe ruta Viteu de Jos - Sighet a ajuns la destinatie cu 27 de minute peste orarul stabilit.
Valoarea pagubelor produse vor fi evaluate de catre membrii comitetelor locale pentru situatii de urgenta, in zilele urmatoare.
electrica, zeci de gospodarii au ramas fara acoperisuri, iar cateva trenuri au inregistrat intarzieri din cauza stalpilor cazuti pe sine. De asemenea, numerosi maramureseni si-au gasit autoturismele avariate de resturile de copaci cazute peste acestea.
Dupa dezlantuirea naturii, la Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta (ISU) Maramures au inceput sa curga cu apeluri telefonice in care se anuntau noi si noi probleme. Subprefectul Stefan Gonczi a dispus masuri de interventie, mai ales pentru remedierea defectiunilor aparute pe retelele de energie electrica.
Potrivit datelor oficiale prezentate de prefectura, conditiile meteorologice nefavorabile inregistrate in cursul noptii de vineri spre sambata au dus la nealimentarea cu energie electrica a localitatilor Ruscova, Petrova, Repedea si Poienile de Sub Munte. Partial a fost afectata si alimentarea cu energie electrica din localitatile Moisei, Leordina, Sacel, Lapus si Grosii Tiblesului. Si alte localitati din judet au ramas insa in bezna dupa ce liniile au fost rupte de rafale.
Monumente din Muzeul Satului Sighet au fost doborate la pamant
Chiar daca Sighetu Marmatiei a fost ferit de vanturile puternice de dealul Solovan, stihiile naturii au lasat urme si in al doilea municipiu al judetului. Semnele se puteau vedea chiar si a doua zi de la urgie, trotuarele si drumurile de acces dintre imobile fiind acoperite din loc in loc cu tigle, cioburi si crengi rupte.
Pagube mai mari s-au inregistrat la Muzeul Satului din localitate, unde o poarta din lemn amplasata la intrarea in Casa Ilea si care dateaza din secolul al XIX-lea a fost trantita la pamant. Rafalele au rupt si stalpul unei porti de la Casa Iurca si o parte din acoperisul din paie al Casei Bohotioci. Obiectivele dateaza din secolul XVIII, iar restaurarea lor va fi anevoioasa, dar si costisitoare.
”Nu pot decat sa multumesc Celui de Sus ca pagubele s-au limitat doar la cele trei obiective”, a spus, facandu-si cruce, Mihai Dancus, directorul Muzeului Maramuresului de care apartine sectia in aer liber ”Muzeul Satului”.
De asemenea, tot la periferia Sighetului, acoperisul unei hale de la o firma de prelucrarea lemnului a fost dezvelit pe o lungime de circa 300 de metri.
DN 18, la Borsa, a fost blocat de acoperisul unei case
Orasul Borsa a ramas in bezna cateva ore, iar mai multe acoperisuri ale caselor au fost smulse si aruncate prin gradini. Marturiile din timpul vijeliei sunt cutremuratoare. Soferul unei Dacii, surprins de furtuna in trafic
, a povestit ca a trecut prin momente de panica dupa ce s-a trezit cu o bucata de acoperis chiar in mijlocul drumului
.
”Nici nu am stiut ce se intampla. Am franat brusc si am trecut pe contrasens. Bine ca nu venea alta masina ca se putea intampla o nenorocire. Autoturismul este distrus. Asta e. Nu ne putem pune cu cel de Sus”, a spus barbatul. Pe DN 18, carosabilul era plin de crengi si tigle, localnicii fiind nevoiti sa iasa in strada ca sa degajeze soseaua.
Rafalele de vant puternic au decopertat si o parte din acoperisul scolii generale din comuna Rozavlea. Pe o portiune de aproximativ 500 de metri, placile de azbociment au fost luate pe sus si aruncate in curtea institutiei.
Intarziere de 50 de minute pentru trenul Sighetu Marmatiei – Bucuresti Nord
Intre localitatile Bistra si Petrova, tot din cauza vantului, 10 stalpi din lemn au cazut pe calea ferata. Lucratorii de la districtul L 9 s-au deplasat la fata locului reuisind dupa cateva ore delucru intens sa elibereze sinele.
Trenul care circula pe relatia Sighetu Marmatiei - Bucuresti Nord a avut peste 50 de minute intrziere. Si trenul care circula pe ruta Viteu de Jos - Sighet a ajuns la destinatie cu 27 de minute peste orarul stabilit.
Valoarea pagubelor produse vor fi evaluate de catre membrii comitetelor locale pentru situatii de urgenta, in zilele urmatoare.
Clujul s-a mobilizat pentru a o ajuta pe Iza
Mai multe trupe din oras au cintat simbata seara in cadrul unui concert de binefacere destinat stringerii de fonduri pentru operatia micutei din Ticu-Colonie •
Sute de tineri au umplut simbata la orele dupa-amiezii sala mare a Casei de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca, la un concert cu trupe locale, cu intrare gratuita, cum demult nu s-a mai organizat la Cluj. Nu doar bucuria cintarilor live a animat evenimentul, cit, mai ales, dorinta de a contribui la stringerea de fonduri pentru operatia care i-ar putea reda vederea Izei, fetita din Ticu-Colonie pentru care, la initiativa lui Ledenyi Robert, managerul trupei Jokerman, si a lui Fane Nagy, de la Semnal M, s-a demarat o ampla campanie
de stringere de fonduri ce a cuprins in citeva zile intreg municipiul.
Concertul a inceput cu Jazz Tics, o formatie de pustani imbracati impecabil „la costum" care au fermecat publicul interpretind la vioara, oboi, chitara si contrabas citeva piese de jazz si au plecat in graba de pe scena, ca sa ajunga la timp
la un concurs. Au urmat cei de la Jokerman, care au stirnit aplauze cu o preluare a piesei „Mad World" a lui Gary Jules. Publicul a prins viata
la recitalul celor de la CASH, nevoiti chiar sa revina furtunos cu citeva piese la bisuri. Dudu de la Seven i-a urat, in plin recital, „La multi ani!" lui Petru Gavrila, chitaristul care a parasit trupa de curind, prezent si el in concert cu trupa folkistului Emeric Imre. Concertul s-a incheiat cu recitalul celor de la Luna Amara, care a creat un adevarat delir in sala si, in final, cu Semnal M.
Inainte, in timpul spectacolului si dupa, clujenii au lasat bani in urnele amplasate in holul CCS, nu de putine ori putind fi vazute persoane ce lasau bancnote de 50 RON. Intre concerte, au fost anuntate initative de sprijin din partea unor institutii, biserici ori persoane fizice.
Sperante in Irinel Columbeanu
Suma totala necesara interventiei la Clinica Oculus din Capitala este de aproximativ 10.000 de euro. Se pot depune bani in lei in contul RO54BTRL01301201E70525XX, in euro la RO29BTRL0130 4201E70525XX si in dolari la RO78BTRL01302201E70525XX, toate deschise la Banca Transilvania. Postul local One TV desfasoara un teledon pentru ajutorarea Izei. Au fost amplasate urne in locatii precum complexurile Cora, Sora sau cofetariile Nicola. Peste o luna, acestea se vor deschide in cadrul unui alt spectacol, prezentat de trupele de simbata, dar si alti invitati. Atunci se va afla citi bani s-au strins. „Daca se aduna cumva mai multi, ii vom ajuta pe bietii oameni sa isi ia o casa", precizeaza Fane Nagy. Pina atunci, insa, proiectul va ajunge la Irinel Columbeanu, prin intermediul lui Matei Miko, apropiat al acestuia, si se spera intr-un ajutor din partea omului de afaceri bucurestean.
Sute de tineri au umplut simbata la orele dupa-amiezii sala mare a Casei de Cultura a Studentilor (CCS) din Cluj-Napoca, la un concert cu trupe locale, cu intrare gratuita, cum demult nu s-a mai organizat la Cluj. Nu doar bucuria cintarilor live a animat evenimentul, cit, mai ales, dorinta de a contribui la stringerea de fonduri pentru operatia care i-ar putea reda vederea Izei, fetita din Ticu-Colonie pentru care, la initiativa lui Ledenyi Robert, managerul trupei Jokerman, si a lui Fane Nagy, de la Semnal M, s-a demarat o ampla campanie
de stringere de fonduri ce a cuprins in citeva zile intreg municipiul.
Concertul a inceput cu Jazz Tics, o formatie de pustani imbracati impecabil „la costum" care au fermecat publicul interpretind la vioara, oboi, chitara si contrabas citeva piese de jazz si au plecat in graba de pe scena, ca sa ajunga la timp
la un concurs. Au urmat cei de la Jokerman, care au stirnit aplauze cu o preluare a piesei „Mad World" a lui Gary Jules. Publicul a prins viata
la recitalul celor de la CASH, nevoiti chiar sa revina furtunos cu citeva piese la bisuri. Dudu de la Seven i-a urat, in plin recital, „La multi ani!" lui Petru Gavrila, chitaristul care a parasit trupa de curind, prezent si el in concert cu trupa folkistului Emeric Imre. Concertul s-a incheiat cu recitalul celor de la Luna Amara, care a creat un adevarat delir in sala si, in final, cu Semnal M.
Inainte, in timpul spectacolului si dupa, clujenii au lasat bani in urnele amplasate in holul CCS, nu de putine ori putind fi vazute persoane ce lasau bancnote de 50 RON. Intre concerte, au fost anuntate initative de sprijin din partea unor institutii, biserici ori persoane fizice.
Sperante in Irinel Columbeanu
Suma totala necesara interventiei la Clinica Oculus din Capitala este de aproximativ 10.000 de euro. Se pot depune bani in lei in contul RO54BTRL01301201E70525XX, in euro la RO29BTRL0130 4201E70525XX si in dolari la RO78BTRL01302201E70525XX, toate deschise la Banca Transilvania. Postul local One TV desfasoara un teledon pentru ajutorarea Izei. Au fost amplasate urne in locatii precum complexurile Cora, Sora sau cofetariile Nicola. Peste o luna, acestea se vor deschide in cadrul unui alt spectacol, prezentat de trupele de simbata, dar si alti invitati. Atunci se va afla citi bani s-au strins. „Daca se aduna cumva mai multi, ii vom ajuta pe bietii oameni sa isi ia o casa", precizeaza Fane Nagy. Pina atunci, insa, proiectul va ajunge la Irinel Columbeanu, prin intermediul lui Matei Miko, apropiat al acestuia, si se spera intr-un ajutor din partea omului de afaceri bucurestean.
In vizorul justitiei
Daca ministrul Mediului n-a luat masuri, o face justitia. Campania
de presa inceputa de Monitorul de Sibiu in luna februarie nu a ramas fara ecou. Gigantul industrial Sometra, care de trei decenii ucide Copsa Mica, a intrat in atentia autoritatilor. Dupa ce a distrus sanatatea a sute de localnici, a lichidat gospodarii si a ingropat oraselul in fum si zgura, Sometra este luata la intrebari. Acum, Parchetul de pe linga Judecatoria Medias ii cerceteaza pe reprezentantii conducerii fabricii.
Expertii se pronunta
Parchetul de pe linga Judecatoria Medias a intrat in posesia unui raport de expertiza intocmit intr-un dosar civil aflat pe rolul Judecatoriei Medias. Acesta a fost efectuat de catre un expert tehnic in chimie din cadrul Biroului
Local pentru Expertize Judiciare Tehnice si Contabile din cadrul Tribunalului Vilcea. Infioratoarele concluzii nu au intirziat. „Conform concluziilor acestei expertize de mediu, rezulta ca datorita faptului ca SC Sometra SA elibereza in atmosfera noxe de dioxid de sulf si plumb, care se acumuleaza in sol prin ploile acide
, iar apoi aceste noxe intra in lantul trofic vegetatie-animale-om, se inregistreaza o poluare masiva a zonei, cu efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, animalelor si a vegetatiei", a precizat procurorul Denis Dimitriu, purtatorul de cuvint al Parchetului de pe linga Judecatoria Medias.
Risca ani grei
Dupa sesizarea din oficiu a Parchetului, politia municipiului Medias va incepe sa faca cercetari asupra societatii, dar si a membrilor echipei de conducere, pentru a constata daca exista elemente ale infractiunii de poluare prin stiinta, in apa, atmosfera sau pe sol ale unor deseuri sau substante periculoase. Daca vor fi gasiti vinovati, acestia vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei. „Se efectueaza totodata cercetari sub aspectul savirsirii infractiunii de neluare a masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri, conform prevederilor art. 98, alin. 4, pct. 2 din aceeasi ordonanta, care prevede o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani", a mai explicat Dimitriu.
La limita legii
Timp
de 30 de ani, Sometra a imbolnavit zeci de familii din Copsa Mica. Le-a omorit sistematic animalele si le-a distrus, an de an, recoltele. Cu timpul, aproape ca le-a omorit si speranta. Niciodata, autoritatile n-au facut nimic. Din 1998, de cind fabrica fost preluata de holdingul grecesc Mytilineos, viata
copsanenilor s-au inrautatit si mai mult, in ciuda angajamentelor mult trimbitate. Noua conducere a depasit termene importanate din planul de obiective. A functionat pina in iunie 2006 la limita legii, fara autorizatie de mediu. Cu ajutorul unor gaselnite in legislatia de mediu. Anul acesta, ministrul Mediului a avertizat ca va pune lacatul pe poarte Sometrei, pe 1 martie. Nu s-a imtimplat nimic. Mai mult de atit, grecii au primit autorizatie integrata de mediu si pot functiona dupa bunul lor plac.
de presa inceputa de Monitorul de Sibiu in luna februarie nu a ramas fara ecou. Gigantul industrial Sometra, care de trei decenii ucide Copsa Mica, a intrat in atentia autoritatilor. Dupa ce a distrus sanatatea a sute de localnici, a lichidat gospodarii si a ingropat oraselul in fum si zgura, Sometra este luata la intrebari. Acum, Parchetul de pe linga Judecatoria Medias ii cerceteaza pe reprezentantii conducerii fabricii.
Expertii se pronunta
Parchetul de pe linga Judecatoria Medias a intrat in posesia unui raport de expertiza intocmit intr-un dosar civil aflat pe rolul Judecatoriei Medias. Acesta a fost efectuat de catre un expert tehnic in chimie din cadrul Biroului
Local pentru Expertize Judiciare Tehnice si Contabile din cadrul Tribunalului Vilcea. Infioratoarele concluzii nu au intirziat. „Conform concluziilor acestei expertize de mediu, rezulta ca datorita faptului ca SC Sometra SA elibereza in atmosfera noxe de dioxid de sulf si plumb, care se acumuleaza in sol prin ploile acide
, iar apoi aceste noxe intra in lantul trofic vegetatie-animale-om, se inregistreaza o poluare masiva a zonei, cu efecte daunatoare asupra sanatatii oamenilor, animalelor si a vegetatiei", a precizat procurorul Denis Dimitriu, purtatorul de cuvint al Parchetului de pe linga Judecatoria Medias.
Risca ani grei
Dupa sesizarea din oficiu a Parchetului, politia municipiului Medias va incepe sa faca cercetari asupra societatii, dar si a membrilor echipei de conducere, pentru a constata daca exista elemente ale infractiunii de poluare prin stiinta, in apa, atmosfera sau pe sol ale unor deseuri sau substante periculoase. Daca vor fi gasiti vinovati, acestia vor fi pedepsiti cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu o amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei. „Se efectueaza totodata cercetari sub aspectul savirsirii infractiunii de neluare a masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri, conform prevederilor art. 98, alin. 4, pct. 2 din aceeasi ordonanta, care prevede o pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani", a mai explicat Dimitriu.
La limita legii
Timp
de 30 de ani, Sometra a imbolnavit zeci de familii din Copsa Mica. Le-a omorit sistematic animalele si le-a distrus, an de an, recoltele. Cu timpul, aproape ca le-a omorit si speranta. Niciodata, autoritatile n-au facut nimic. Din 1998, de cind fabrica fost preluata de holdingul grecesc Mytilineos, viata
copsanenilor s-au inrautatit si mai mult, in ciuda angajamentelor mult trimbitate. Noua conducere a depasit termene importanate din planul de obiective. A functionat pina in iunie 2006 la limita legii, fara autorizatie de mediu. Cu ajutorul unor gaselnite in legislatia de mediu. Anul acesta, ministrul Mediului a avertizat ca va pune lacatul pe poarte Sometrei, pe 1 martie. Nu s-a imtimplat nimic. Mai mult de atit, grecii au primit autorizatie integrata de mediu si pot functiona dupa bunul lor plac.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
