Tăriceanu: 'Militarii români din Irak, acasă de Crăciun'

Premierul Călin Popescu Tăriceanu a anunţat luni că va lua toate măsurile necesare, conform atribuţiilor sale constituţionale, pentru retragerea militarilor români din Irak până la Crăciun, pe baza unui calendar stabilit cu aliaţii României.

El a arătat că toate Guvernele ţările contributoare la misiunile militare internaţionale au anunţat un plan de retragere a propriilor militari.

"A venit vremea să îi aducem acasă pe militarii noştri. E timpul
să se întoarcă acasă pentru a construi împreună un viitor european al României."

"Voi face tot ce depinde de mine, potrivit atribuţiilor stabilite de Constituţie şi lege, ca până la Crăciun contingentul militar românesc dislocat în Irak să fie adus în ţară conform unui calendar convenit cu aliaţii şi partenerii noştri", a spus premierul Tăriceanu.

"Mă voi bate să îi conving pe toţi cei care susţin contrariul să le permită soldaţilor noştri să ia masa
de Crăciun acasă, cu familiile lor", a mai afirmat premierul.

Campania PNL privind retragerea din Irak

Partidul Naţional Liberal, condus de Tăriceanu, s-a pronunţat de mai multe ori în favoarea retragerii trupelor româneşti din Irak.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, la şedinţa de bilanţ a MApN desfăşurată în prezenţa preşedintelui Traian Băsescu, Călin Popescu Tăriceanu a reafirmat necesitatea retragerii militarilor români din zona irakiană de conflict întrucât prezenţa lor nu ar mai fi justificată.

În replică, preşedintele Traian Băsescu a declarat că misiunea României nu se încheie în funcţie de interesele politice ale susţinătorilor ideii de retragere şi afirmă că trupele româneşti vor rămâne în Irak, în baza angajamentelor internaţionale semnate. arătând că nu este de acord ca viaţa militarilor să fie periclitată inutil şi mai mult decât trebuie.

Traian Băsescu a reamintit şi că, anul trecut, după ce parte din misiunea care le revenea în Irak s-a finalizat, 130 de militari au fost repatriaţi fără să fie înlocuiţi. O acţiune similară urmează să aibă loc şi în 2007. Mai exact, acţiunea companiei care îşi desfăşoară activitatea la Basra este aproape finalizată şi - a spus şeful statului la bilanţul MApN - în colaborare cu aliatul său în zonă, Marea Britanie, cel mai probabil se va stabili reducerea militarilor români în Irak cu încă 100.

Şi Mircea Geoană, preşedintele celui mai important partid de opoziţie, PSD, a declarat recent că Parlamentul ar trebui să ia în discuţie stabilirea unui calendar al retragerii trupelor româneşti din Irak, precizând că o retragere a trupelor militare româneşti trebuie făcută în consultare cu aliaţii din NATO şi cu respectarea angajamentelor la care România este parte.

Retragerea trupelor româneşti din Irak a devenit subiect de dispută în perioada în care la conducerea Ministerului Apărării se afla Teodor Athanasiu, PNL.

Partidul său a început atunci şi o campanie
de strângere de semnături, campanie care a coincis cu acordul preşedintelui Traian Băsescu de anchetare a fostului ministru în legătură cu două plângeri penale îndreptate împotriva sa, infirmate ulterior.

Situaţia forţei multinaţionale

De la începutul campaniei din Irak, în 2003, participarea la forţa multinaţională s-a diminuat continuu.

Bulgaria şi Ucraina, Spania şi Italia şi-au retras trupele.

Londra a anunţat în februarie o retragere parţială a soldaţilor săi - anul acesta vor pleca din Iak aproape opt sute de militari, reprezentând 10 la sută din contingentul britanic.

Pe de altă parte, Congresul american a luat în discuţie o hotărâre de limitare a fondurilor, astfel încât campania din Irak să se încheie până în septembrie anul viitor.